Ingenua.

-Hai la mine in camera.
Mana lui pe in a mea cred ca era cel mai genial lucru. Am mers in liniste pe coridor apoi am urcat usor scarile si am ajuns la camera mea. Atunci i-am dat drumul la man deschizand camera ce era inchisa pe baza de amprenta a sufletului si l-am invitat inauntru.
Era curat,deobicei imi placea sa mentin curatenia si acum era momentul sa ma laud. M-am descaltat si mi-am lasat jacheta pe un scaun.
-Vrei ceva de baut?
Am spus si m-am indreptat spre mini barul de ce il aveam amplasat in camera. Era ciudat sa fiu cu el aici,insa poate era o sansa pentru mine.
Voiam sa fie o sansa,voiam si eu sa iubesc macar odata,sa simt si eu cum este,si simteam,simteam ca incep sa il plac din ce in ce mai mult pe Chris,si voiam sa ma agat de asta chiar daca voi suferii mai incolo.

,,Un pahar de wiski ar fi perfect " spuse pasind in camera ei.Inchise usa in urma luui , de descalta si isi lasa geaca pe canapea , asezandu-se apoi.
Privi in jur cateva secunda , asa doar de ansamblu si doar schita un zambet.Ii placea camera ei , era mult mult mai curata decat camera lui asta era clar , care era ei bine o dezordine ordonata in acelasi timp.Nici el nu stia cum era asta , dar na asta era si na nu avea ce face in asemnenea cazuri.
Privi tavanul , asteptand calm.Nu mai scoase nici un cuvant si nu era ceva neobisnuit la el , tacea in majoritatea timpului si asta era cam cel mai enervant lucru cand venea vorba de el , ca tacea mult prea mult in majoriatea timpului.

Am deschis barul si am luat sticla de whisky si doua pahare am turant in amandoua apoi m-am dus cu ele pe spre canapea unul i l-am dat lui Chris iar celelat l-am pastrat pentru mine.
M-am asezat si eu pe canapea si am sorbit usor din acea bautura apoi am pus paharul pe masuta din fata canapelei.
Mi-am sprijint capul intr-p mana si l-am privit,eram exact ca o adolescenta indragostita insa nu ma interesa.
Era pentru prima data cand simteam aceasta senzatie,acesti flutrasi ce faceau salsa prin stomacul meu.
Mi-am dat ochii peste cap si am chicotit incet,era atat de tacut,voiam sa vorbeasca sa imi spuna despre el,sa vorbim despre orice. Eram atat de dornica sa il cunosc pe bune,incat chiar paream ca o adolescenta indragostita.
-Hei esti tacut...ce ai patit?

Lua paharul zambind calm si luand cateva guri din bautura tare.Alta viata , simtind cum bautura isi face efectu.
-Nu am nimic , doar ca na asa sunt eu.Daca vrei sa stii ceva despre mine , spune. murmura zambind calm si privind-o intens in ochi.
Asa facea tot timpu , privea persoana in ochi , zambind calm , dar schitat.Se juca cu degetul pe paharul in care se afla bautura.Era singura lui iubire in acel moment.Isi ineca amarul in bautura cu orice pret , fara sa ii pese ce se intampla.Nu vedea de ce , nu ii pasa de nimic sau na pana in acel moment.Acum..ei bine nici el nu stia ce avea , dar nu era tocmai ok , fiind mult prea ganditor.

Am oftat si mi-am incrucisat pcioarele facandu-ma mai comoda pe canapea. Aveam senzatia aceea in stomac si nu puteam sa scap de ea. Nu stiu ce imi face,dar stiu ca ma simt bine in compania lui.
-Ciudat rau..ahh..
Am soptit jucandu-ma cu mainile,uram cand eram pusa in stiuatii ca astea,iar faptul ca el isi riscase viata pentru mine,insemnase mult,foarte mult chiar.
Am luat paharul cu whisky de pe masuta si am mai sorbit o parte din cantitatea acelui lichid auriu.
Nu stiam ce sa fac,nu stiam cum sa ii spun. Defapt ce sa ii spun? Oare eu chiar sunt indragostita de el sau este doar o iluzie?
Ahh imi venea pur si simplu sa ma arunc de la fereastra si sa scap de toate intrebarile astea stupide.

Isi lasa capul pe spate chicotind usor fantomatic cand o auzi.Mai lua cateva guri din lichidul auriu , simtind cum il arde usor pe gat , dar era o senzatie chiar placuta , apoi ofta incet.Nu avea chef de absolut nimic si ar fi vrut sa faca orice , orice doar sa nu se mai simta asa ciudat.Daca continua tot asa sa bea , nu iesea de bine ca ajungea sa se dea la tanara fara sa vrea si va iesi mult mai urat ca acum.
Isi inchise ochii pentru cateva clipe , lasand mintea sa ii zboare undeva departe.Defapt nici el nu stia unde , dar oricum ce mai conta?Asa spunea si el , nu mai conta nimic in acel moment.
-Si ce facem ? se trezi intreband si privind-o calm , dar intens pe Cyntia , schitand zambetul sau caracteristic.

Am simtit cum inima o ia la galop si atunci am stiut. Ma indragostisem de el,cel mai nepotrivit lucru,nu puteam face asta,mai ales ca el inca mai suferea dupa pierderea sotiei si al copilului lui nenascut.
Nu puteam sa ii fac asta,si chiar daca avea sa ma urasca,trebuia sa se incheie aici.
M-am ridicat nervoasa iar gandul la ce aveam sa fac ma ardea in interior insa el trebuia sa se indeparteze de mine,nu faceam bine.
-Cred ca ar fi mai bine sa pleci. ACUM.
Am spus apasat in timp ce incercam sa imi retin lacrimile.trebuia sa fie o ruptura curata,nu putea sa mai stea aici si eu sa il iubesc mai mult decat o fac oricum.
Nu mergea asa,pur si simplu nu mergea.Rasuflam greu si incercam sa nu isi dea seama de ce fac asta,speram sa,ahh nici eu nu stiu ce speram.

O privi usor uimit si se ridica , lasand paharul pe masa punandu-se in fata ei.
-Ok , ce se intampla mai exact?Pana acum nu aveai nimic asa ca ascult.spuse privind-o in ochi.
Vorbea la cel mai serios mod posibil si asta era nu avea ce sa faca.Simtea ceva pentru ea , chiar daca nu recunostea acest lucru , simtea ceva si daca ea isi dorea asa de mult sa plece atunci , ei bine asta va face va pleca si o va lasa in pace , desi nu vroia lucru asta , dar era dorinta ei si el ei bine el respecta dorintele de genul tot timpul.Nu era genul sa incalce dorinta cuiva .O lua de mana incet si continua sa o priveasca in ochi , asteptand raspunsul ei.

Am inchis ochii strans incercand sa nu ma las condusa de atingerea lui,era atat de fina si blanda,si imi facea inima sa bata puternic. Avea un efect asupra mea extraordinar. Nimeni,nici un baiat nu avusese efectul asta asupra mea,insa cu el era difert. De EL eu eram indragostita,si asta era total nepotrivit.
-Nu esti tu de vina,sunt eu,eu sunt. Nu pot sa las sa se intample asta.
Am soptit cu ochii inca inchisi. La tot ce ma gandeam era mana lui ce o tinea pe a mea,si la nimic altceva.
Doamne cum am putut sa ma indragostesc tocmai de el? De ce tocmai de el si nu de altcineva? De ce viata mea trebuie sa fie atat de complicata? De ce?
Imi venea sa sparg tot ce imi iesea in cale. Asa ca mi-am desprins mana din a lui luand paharul meu neterminat si izbind cu el de perete,lichidul aramiu curgand lent pe perete.

O asculta si o prinse din nou de mana.Nu ii pasa ca daduse cu paharul in perete , nu prea ii pasa de ceva in acel moment.Dar reactia ei , il facea nici nu stia cum il facea sa se simta.O trase spre el , oftand incet.
-Ce s-a intamplat?Si spune-mi sigur nu prostii de genul.mrumura calm.
Se simtea ciudat , dar vroia sa stie ce se intamplase ca pana acum nimic nu era in neregula.Ofta incet , mana lui plimbandu-se pe spatele ei oftand incet si asteptand un raspuns sincer si daca se putea fara sa mai dea cu ceva in vreun perete.El reactiona mai rau , dar na astat este pana la urma.

Am oftat si m-am desrpins usor de el punandu-i mana pe fata,chiar nu vedea? Era chiar atat de orb incat sa nu vada ce efect are asupra mea?
-Nu vezi? Chiar nu poti sa vezi ce imi faci?
Am spus in timp ce ii mangaiam fata cu un zambet tamp. Il iubam mult si clar nu aveam cum sa imi mai treaca era irevocabil.
L-am privit trista si am inchis ochii,nu stiam cum de nu isi daduse seama pana acum. Cum de nu vazuse cat de atrasa de el eram.
-Sunt indragostita de tine Christian,si asta este total gresit.

Ramase uimit cand o auzi.Se uita la ea ca la felul cinspe nu ii venea sa creada ce ii spusese.Observa ca ceva nu era in regula , dar schita un zambet , magaindu-i chipul angelic.
-Si de ce e asta total gresit?intreba privind-o.
Era ciudat ce simtea pentru ea , dar stia ca simtea si el ceva chiar daca era cam devreme.Zambi usor si o trase din nou spre el , sarutand-o direct fara vreo indicatie sau ceva in genul.Nu se putu abtine , asa ca o facuse.Mana lui , se plimba usor , pe spatele ei facandu-l sa se simta bine.

Buzele lui se miscau peste ale mele ferme si eu eram pur si simplu o stana de piatra,ce naiba vrea sa insemne asta? Ahh da-o dracu de constiinta.
Mi-am pus mainile in parul lui si l-am tras mai aproape buzele mele miscandu-se in sincron cu buzele lui.
Inima batea mai sa imi iasa din piept,si simteam cu totul in jurul meu se invarte,eram aeriana si asta doar din cauza lui.
Simteam cum aveam sa cad din picioare insa dat fiind ca ma tinea in brate nu aveam nici o sansa. Doamne era atat de bine in bratele lui stransa la pieptul lui,cu buzele peste al mele. Doamne raiul pe pamant,iar eu...eu ar trebuii sa nu permit sa se intample asta. Eu eram vinovata pentru moarte sotiei lui,nu trebuia sa fim impreuna,si defapt nici macar nu stiu daca el simte ceva pentru mine.
L-am impins simtind cum imi curge o lacrima pe obraz,si m-am uitat la el rece,sau cel putin asta incercam.
-Te rog,....nu e bine ce facem.

Se lasa impins de ea , dar nu avea de gand sa renunte atat de usor.Tinea la ea , chiar daca nu o stia de foarte mult timp ,tinea la ea si asta era tot ce conta.
-De ce nu?Ce conteaza ce este in trecut , tin la tine si cam asta este tot ce conteaza.Nu spun lucru asta des si cand o spun e pe bune si inca un lucru nu mint niciodata legat de sentimentele mele , asa ca e alegerea ta daca vrei sa ma indepartezi , ma dau la o parte daca nu atunci zambeste si bucura-te de viata.spuse stergandu-i acea lacrima.
Vorbea la cel mai serios mod posibil si niciodata nu mintea in legatura cu asa ceva.Stia ce spune si nu avea sa dea inapoi pentru nimic in lume.Tinea la ea , incepea incet incet sa se indragosteasca de ea si ii conevenea acest lucru.Trecuse mai departe si asta era tot ce conta pentru el in acel moment.

Nu stiam ce sa fac chiar parea serios,si eu chiar eram indragostita de el,si ah Doamne de ce tocmai de el?
Mi-am trecut agitata mana prin par si apoi m-am indreptat spre fereastra din incapere deschizand-o larg,aveam nevoie de aer,se intamplasera prea multe iar gustul lui inca era impregnat pe buzele mele. Innebuneam efectiv.
-Nu stiu daca e bine Christian,nu ma pricep decat la indepartat,la ranit oameni,ce te face sa crezi ca acum va fi altfel.
Mi-am muscat buzele mainile mele sprijindu-se de tocul ferestrei,vantul imi sufla in par relaxandu-ma. Sau ma rog nu prea se putea dar cat de cat.
-Sunt o lasa si jumatate si tu nu ar trebuii sa stai aproape de mine. Eu...eu sunt de vina intelegi?
Nu stiam ce'i cu mine dar simteam nevoia acuta de ea lovii ceva,si chiar nu mai aveam ce.
Ahh la dracu cu tot.

Se enerva atat de tare incat dadu cu pumnu in perete.Nu mai suporta sa o auda cum se planga atat.Ce a fost a fost nu mai conteaza.Si el era vinovat de o gramada de chestii , dar asta este nu mai conteaza acum.Se apropie de ea si o intoarse nervos cu fata spre el.Nu mai ii pasa de nimic.
-Asculta aici si asculta-ma bine ca nu repet de doua ori.Ce a fost in trecut a fost.Crezi ca eu nu regret anumite lucruri?Ba da si inca cum , si da mi-am pierdut sotia , dar asta nu inseamna ca nu vreau sa trec peste.Daca chiar vrei sa ma indepartezi foarte bine , dar odata ce ai facut-o nu ma mai intorc.spuse nervos privind-o intens in ochi.
Simtea cum i se urca nervii la cap si va exploda cat de curand , dar incerca sa se calmeze sa nu faca o prostie mai mae decat facuse deja.

Am strans din maxilar si mi-am ridicat mana dreapta izbind-o cu putere de obrazul lui. Cum putea sa spun asta ? Avea habar macar ce fusese in ministe in acea zi?
-PUTEAM sa evit acea zi intelegi? Sunt un clar vazator,am avut aceeasi viziune de acum doi ani in fiecare an,in fiecare an de ziua in care am implinit 11 ani. Aceeasi si nu am facut nimic. Sunt ultima descendenta din familia Harris,ultima descendenta al unui oracol ce a trait undeva prin Romania.
Am dat si eu cu pumnul in perete si am simtit o durere in mana,insa acum nu imi pasa eram mult prea nervoasa,si ma durea prea tare.
-Si vrei sa mai stii ce vedeam? Te vedeam pe tine copil,apoi te vedeam adult plangand dupa sotia ta. Am vazut tot ce se va intampla inca de la o varsta frageda si avand atata timp nu am facut nimic. Cum poti spune ca ce a fost a fost? La un moment dat am crezut ca o sa se opreasca ca nu o sa se intample,chiar iti vazusem si copilul,atat de micut atat de zambitor.
Ochii imi erau in lacrimi si imi formasem mainile in asa fel incat sa arat ca si cum as legana un copil. Cred ca pur si simplu am innebunit. Constiinta era ce mai aspra durere,si eu o meritam.

Se abtinu cand il plesni , dar stia ca o meritase.Fusese un nesimtit la faza asta , dar asa era el.O trase in bratele lui incercand sa o calmeze.
,,Stiu ca nu ti-a fost usor nu pot sa spun asta , dar nu mai ai ce face acum.Si eu stiam de mult ce se va intampla si am facut acelasi lucru.Nimic. Nu m-am bagat sa opresc moartea familiei mele nu am facut nimic , doar am stat si am privit.Ma urasc in fiecare zi si blestem acea zi , dar trebuie sa trec peste ca altfel as fi in stare sa ma sinucid din nou si tot nu am rezolvat ceva." murmura.
Era crispat la ceea ce ii spusese.Nu ii venea sa creada ca il vazuse de cand era copil , cum statuse neputincios si nu facuse nimic..ca ii vazuse copilul.Asta il durea cel mai tare ca nu isi vazuse niciodata copilul.
,,Trebuie sa treci peste.Stiu ca este greu , dar nu ai ce face chiar daca te razbuni persoanele moarte si iubite de amandoi nu se vor intoarce.Ei nu se vor intoarce daca ne razbunam , deaia iti zic sa treci peste sa iti refaci viata.Stiu este foarte greu , dar incearca macar " continua.
Era atat de calm la suprafata , dar in interior murise demult si parca reinviase de cand era impreuna cu ea si totusi ea il indeparta , iar Christian nu avea nimic altceva de facut , decat sa ii respecte dorinta.

Eram pur si simplu nebuna sau sadica ma durea ingrozitor mana insa asta ma facea sa rad,ma facea sa imi dau capul pe spate si sa rad exact ca o evadata de la spitalul noua.
-Te rog Christian,nu te preface ca nu vrei sa ma impingi in primul perete si sa imi reprosezi ca nu am facut nimic. Arzi pe interior Christian simt asta,am vazut asta. Unii ar considera ca tot ce am eu,este un har,dar pentru mine este un blestem. Nu vreau sa am asa ceva.
Mi-am trecut mainile prin par si m-am indepartat de el. M-am lasat sa alunec pe perete si am ramas asa privind in gol aveam sa am din nou o alta viziune simteam asta,avea sa vina si nu era una buna.
Coridorul din Departamentul Misterelor era ocupat cu foarte multa lume. Alessandra era in centru planuind un nou masacru,in frunte cu ceva mult prea important pentru ea. Voia cu orice pret sa o ucida pe Cyntia,si avea sa o faca cu pretul mortii. Decorul se schimba brusc si acum erau doar ele doua Cyntia si Alessandra,acelasi sange care le curge prin vene,un duel sacru,prima care incepu fu Alessandra apoi veni si Cyntia cu un jet de lumina rosie. Apoi brusc totul se intuneca
Asta era ma voia,si acum mai mult ca niciodata imbratisam moartea bucuroasa nu stiam cand avea sa se indeplineasca aceea viziune,insa stiam ca aveam sa mor.

Se lasa pe vine in fata ei oftand incet , privind-o.
-Nu imi vine sa te imping in primu perete si sa iti reprosez ca nu ai facut nimic.Nu conteaza , ce simt acum este pentru ca chiar tin la tine si nimic mai mult.spuse calm privind-o atent.Ce s-a intamplat?intreba , observand ca privea in gol si banuia ca era o alta viziune , dar mai bine astepta sa auda de la ea nu sa se dea el cu presupusu.
Isi puse mana pe genunchiul ei , privind-o atent fara nici un comentariu.

M-am uitat la el cu ochii in lacrimi,il iubeam atat de mult si totusi aveam sa il ranesc din nou,aveam sa parasesc lumea la fel ca si sotia lui,nu suportam sa il distrug din nou.
-Oh Doamne,te iubest atat de mult Christian.
Am spus eu inainte de ai sarii in brate efectiv si de ai saruta acele buze perfecte. Imi era frica,pentru prima data imi era frica ma gandeam la cat de mult va suferii din cauza mea. Ma ganeam la tot si totusi la nimic.
Cand mi-am desprins buzele de pe ale lui pentru nevoia de aer,aveam fruntile lipite si respiram din greu.
-Nu prea conteaza ce am vazut....iarta-ma pentru acum si pentru ce se va intampla pe viitor.
Am spus mainile mele impreunandu-se cu ale lui,simtind cum lacrimile imi curg pe obraji.
Aveam sa mor stiam asta pentru ca Alessandra avea asul in maneca,eu nu aveam nimic.

Nu mai apuca sa ii raspunda si o privi in ochi aceia ca de ciocolata.Ofta si ii sterse lacrimile calm , tinand-o in brate.
-Ce ai vazut Cyntia?Vreau adevarul si doar adevarul.spuse calm si privind-o atent in ochi.
Vroia sa stie adevarul si nici nu isi putea da seama cat de mult il va rani , dar nu va permite nimic sa i se intample fetei , nu vroia sa mai piarda inca pe cineva la care tinea.
Ii sopti din nou sa ii spuna si ca vrea sa stie doar adevarul si nimic nu mai conta .Nu suporta sa fie mintit.

Am oftat si m-am indeprtat din bratele lui ca sa il pot privii in ochi,nu stiam cum sa ii spun,nu suportam sa ii spun asa ceva. Distrugeam un inger si nu voiam asta,chiar nu voiam.
-Alessandra planuieste inca un masacru asemanator celui de acum doi ani. Va fi multa varsare de sange....Devoratorii vor devenii din ce in ce mai puternici,si mai vor ceva,ma rog mai bine spus Alessandra mai vrea ceva.
Am zambit trista si i-am mangaiat fata,voiam sa ma bucur de moment,voiam sa stea cu mine aici pe vecie,voiam ca timpul sa se opreasca in loc si noi sa ramanem asa.
-Vor ceva....ceva ce pentru Alessandra a fost mereu un ghimpe in coasta,acea varsare de sange va avea doar un singur scop.
Asta e nu puteam sa o spun,insa trebuia,trebuia sa stie la ce sa se astepte,trebuia sa stie ca o sa mor.
-Ma vor pe mine,moarta. Si chiar voi murii.

Cand o auzi ramase ca trasnit.Se ridica pur si simplu si privi afara.Avea de gand sa o omoare pe Alessandra cu orice pret daca asta va fi ca ea sa fie in viata.Stranse pumnu in mana si lua paharul de pe masa in care mai era putin wiski.Il dadu pe gat si simti cum strangea paharul in mana , pana ce acesta se sparse taindu-se la mana.Nu ii pasa de acea durere chiar deloc , il durea undeva de asta.
-Nu voi permite acest lucru. O voi omora pe Alessandra cu orice pret , chiar daca stiu ca este ultimul lucru pe care il fac si nici sa nu indraznesti sa incerci sa ma opresti.spuse taios , privind in alta parte si scrasnind din dinti.

M-am ridicat de pe jos si l-am apucat de umar intorcandu-l spre mine. Il priveam mai serioasa ca niciodata.
-TU nu faci nimic! Ai idee ce inseamna sa te pui cu Destinul? Ai idee ce poti provoca daca tu schimbi viitorul? Nu irelevant Christian!
I-am apucat mana vindecand-o destul de rapid. Stiam ca nu voia sa creada asta,stiam ca voia sa ma tina langa el,dar pur si simplu asta se va intampla.
-Alessandra...Doamne imi este atat de greu sa iti spun asta,insa te iubeste am vazut in ochii ei astazi cand m-a atacat si tu m-ai aparat. Asta a facut-o sa i-a hotararea asta,si voi murii am vazut asta,bunatatea din mine era combinata cu indoiala de reusita,si intr-un final am cedat. Totul a fost negru. Murisem Chris.
I-am mangaiat fata apoi l-am sarutat scurt,punandu-mi apoi capul pe umarul lui,si bratele pe spatele lui imbratisandu-ul. Imi va fi greu fara el,dar se pare ca viata ne da ceva ca apoi sa il ia innapoi.